Anul acesta, F.R.E.E. s-a alăturat Alianței Open Wing, dedicată luptei împotriva abuzurilor la care sunt supuse păsările din fermele industriale, exploatate pentru ouăle și carnea lor. Această alianță a fost înființată de ONG-ul The Humane League.
The Humane League, care ne este mentor în campania #CageFreeRomania, pentru care am lansat de curând o petiție, se concentrează pe obținerea celui mai mare impact posibil pentru animale. Nu este axat pe o anumită tactică sau strategie, ci urmărește să își folosească resursele acolo unde consideră că poate reduce cât mai mult suferința animalelor, precum și pentru a crește și consolida mișcarea pentru drepturile animalelor.
Un argument pe care îl întâmpină adesea, este acela că a lucra pentru a reduce suferința animalelor, prin campanii pentru creșterea standardelor de bunăstare, este incompatibil cu a fi vegan. Conform acestui argument, a îmbunătăți standardele ar putea încuraja pe cei care nu sunt încă vegani să consume în continuare produse de origine animală.
The Humane League (THL) consideră că aceste două abordări (a sprijini măsuri pentru bunăstarea animalelor și a fi vegan sau activist vegan) nu sunt incompatibile, ci merg mână în mână. F.R.E.E. îi împărtășește viziunea și în următoarele rânduri se vor enumera câteva argumente:
1) A promova veganismul este important. Noi încurajăm schimbările comportamentale în timp ce luptăm pentru standarde mai bune pentru animale. Cele două abordări nu se exclud reciproc. THL lansează reclame în mediul online care promovează o alimentație bazată pe plante, reclame care ajung la milioane de oameni din toată lumea, în fiecare an. De asemenea, THL susține prezentări în școli încurajând schimbarea modului de a ne hrăni. Voluntarii lor colaborează cu restaurante pentru a crește numărul de opțiuni vegane din meniuri și oferă mii de fluturași de informare în toată lumea.
În mod similar, F.R.E.E. și-a asumat misiunea de a promova veganismul, pregătind mai multe proiecte în acest sens:
– platforma Vegan în România, prin care se dorește crearea unei comunități vegane bine informate, desfășurarea de acțiuni stradale de conștientizare, participare la festivaluri, susținere de prezentări în școli și la alte evenimente, proiecții de filme documentare, un website cu informații actuale și complete despre o alimentație vegană sănătoasă și despre situația animalelor din fermele românești și europene;
– proiectul Start22, care adaptează proiectul de succes Challenge22, ce s-a extins în toată lumea. El constă în mentorat gratuit pentru cei care doresc să încerce o alimentație vegană timp de 22 de zile;
– proiectul Școala de Sustenabilitate este o formă de „humane education” (educație umanitară), de promovare în licee a veganismului și a drepturilor animalelor, din cele mai importante trei perspective – sănătate, protejarea naturii și a animalelor.
2) Oricât de mult ne-am dori, exploatarea animalelor nu se va opri peste noapte. La nivel individual, încurajăm pe toată lumea să înceteze a mânca animale, fiind cel mai bun mod de a evita să le facem rău. Din păcate, companiile care utilizează milioane de animale în lanțurile de aprovizionare nu se vor opri dintr-o dată.
3) Știința arată că putem reduce semnificativ suferința animalelor prin schimbări concrete în ferme, precum: eliminarea cuștilor, mărirea spațiului în care cresc animalele, oprirea exportului de animale vii, eliminarea celor mai crude metode de ucidere și eliminarea mutilărilor fără anestezie.
4) Aceste schimbări mici pot avea impact major asupra unui număr imens de animale și sunt foarte posibile dacă lucrăm în direcția aceasta. De aceea, ni se pare o răspundere morală să folosim aceste oportunități pentru a reduce suferința animalelor cât mai mult.
5) Argumentul moral că a ucide animale e un rău nenecesar este un argument puternic, pe cont propriu, și nu va fi diluat prin munca înspre a obține reforme pentru bunăstarea animalelor. Credem, de asemenea, că prin acest lucru, cât și prin acțiuni de conștientizare a publicului despre modul în care sunt tratate animalele în ferme, mai degrabă ajută cauza decât o slăbește. Acest lucru se observă, de exemplu, prin legislația care s-a modificat ca răspuns la angajamentele la nivel de corporații pentru a crește standardele de bunăstare.
6) Toate mișcările de justiție socială au mers pe schimbări incrementale. În mișcarea noastră, aceste schimbări sunt necesare pentru ca lumea să înceteze să vadă animalele ca pe produse lăsate pe pământ pentru a se obține un profit de pe urma lor.
7) Accentul pus de noi pe eficiență, rezultate și impact denotă faptul că dacă va veni o vreme când aceste tactici nu își vor mai dovedi eficacitatea în a ajuta animalele, vom demara alte campanii care vor fi mai eficiente în a reduce suferința.
Campaniile desfășurate de THL au convins recent pe Noble Foods, cel mai mare producător de ouă din Marea Britanie, să își ia angajamentul de a elimina, până în anul 2025, ouăle provenite din cuști. Acest angajament este unul extrem de important. Găinile au mare nevoie să își manifeste comportamentele naturale precum scormonitul, băile de praf, explorarea și, practic, nu pot face aceste lucruri în cuști. Neputându-se manifesta, ele devin extrem de stresate. Mai mult decât atât, ele sunt ținute în cuști mici și înghesuite, pe gratii metalice, într-un disconfort permanent și în durere, până când ajung la epuizare și nu mai aduc profit. În afara cuștilor, precum în hale la sol sau în sisteme „free-range” (cele „free-range” având cel mai mare potențial pentru bunăstare dintre toate aceste opțiuni), găinile au posibilitatea să se deplaseze mai mult, să își întindă aripile, să își manifeste comportamentele instinctive și au mai multă libertate, ceea ce le asigură o viață mai bună decât cea din cuști.
Suferința puilor crescuți pentru carne, la nivel global, este la fel de gravă ca cea a găinilor ouătoare. Ei au fost modificați genetic pentru a crește exagerat de mult într-un timp foarte scurt, cauzându-le numeroase probleme de sănătate și dureri cronice. A cere companiilor să implementeze schimbări care le asigură mai mult spațiu, un adăpost mai complex, lumină naturală și, ce e mai important, adoptarea unor rase de pui care nu au aceste probleme grave de sănătate, ar reduce în mod semnificativ suferința păsărilor. Scara și intensitatea suferinței pe care o îndură aceste păsări în prezent este atât de mare, încât multe alte organizații mari pentru protecția animalelor, precum Animal Equality, Open Cages și Compassion in World Farming sunt de acord că industria trebuie să adopte aceste schimbări incrementale. Primele două angajamente majore obținute în acest sens sunt de la giganții Aramark și Compass, având impact asupra a 100 milioane de păsări în fiecare an.
Abordarea pragmatică pentru a ajuta animalele a avut ca rezultat sute de angajamente ale firmelor menite să reducă suferința în mod semnificativ din lanțurile lor de aprovizionare. Odată ce firmele recunosc că animalele sunt ființe cu conștiința sinelui, cu nevoi pe care trebuie să le respecte din considerente morale, există oportunitatea de a face și mai mulți pași în direcția protejării lor, iar istoria recentă dovedește acest lucru. Companii alimentare majore au îmbunătățit gradual în ultimii ani politicile de responsabilitate socială, creând schimbări tot mai mari pentru animale. De asemenea, în anumite țări unde s-au luat aceste angajamente majore, s-a modificat și legislația pentru bunăstarea animalelor.
Este foarte clar pentru noi că o lume fără suferință pentru animale începe cu o lume cu mai puțină suferință pentru animale.
Sperăm că ni te vei alătura în această mișcare pentru drepturile animalelor.
Traducere și adaptare după articolul The Humane League – The Ethical Case for Welfare Reform (David Coman-Hidy)
