Conceptul de “humane washing” se referă la practica prin care companiile pretind în mod înșelător că produsele sau serviciile lor sunt mai etice, mai prietenoase cu animalele sau mai benefice pentru mediu decât sunt în realitate. Acesta este similar cu alte forme de “washing”, precum “greenwashing” (pretinderea că un produs este ecologic) sau “whitewashing” (mascarea unor comportamente negative sau a unui trecut problematic).
Consumatorii sunt înșelați pe scară largă. Corporațiile practică humane washing, folosind etichete și imagini înșelătoare pentru a crea iluzia bunăstării animalelor, ascunzând suferința acestora.
Humane washing se manifestă în diverse moduri, cum ar fi:
Etichete înșelătoare: Utilizarea unor termeni ambigui sau neclare pe ambalaje, fără să respecte standarde stricte sau fără să ofere transparență cu privire la condițiile reale în care sunt tratate animalele. Utilizarea unor poze cu animale fericite sau în aer liber creează concepția falsă că animalele trăiesc în asemenea condiții, realitatea fiind alta. Animalele din industria zootehnică sunt ținute în condiții aglomerate, fără acces la lumină naturală sau aer curat.
Marketing înșelător: Campanii publicitare care creează impresia că un produs este etic sau prietenos cu animalele, deși în realitate practicile din spatele produsului nu reflectă aceste valori.
Certificări discutabile: Folosirea unor certificări care sună bine, dar care nu sunt recunoscute de autorități sau organizații de renume și care nu asigură standarde stricte de bunăstare a animalelor.
Scopul humane washing-ului este de a atrage consumatori preocupați de etica produselor pe care le achiziționează, fără a face schimbările fundamentale necesare pentru a îmbunătăți cu adevărat condițiile de viață ale animalelor sau impactul asupra mediului. Această practică poate induce în eroare consumatorii și poate submina eforturile autentice de a promova bunăstarea animalelor și sustenabilitatea.
Un nou articol scris de cercetători ASPCA în jurnalul Food Ethics arată că majoritatea covârșitoare a cumpărătorilor doresc carne, ouă și produse lactate provenite de la animale crescute în condiții mai umane. Studiul demonstrează că consumatorii sunt dispuși să plătească mai mult pentru aceste produse, dar din cauza reglementării insuficiente a etichetelor, acestea pot proveni tot de la animale care au suferit în ferme industriale.
În jurul lumii, pretinsa preocupare față de bunăstarea animalelor se regăsește pe etichete cu porcușori fericiți sau găini pe iarbă, site-uri web, conținut sponsorizat pe social media, reclame și chiar și la televizor. Această tendință nu este surprinzătoare, deoarece cercetările de piață arată o îngrijorare crescândă printre consumatori cu privire la condițiile în care animalele crescute pentru hrană sunt tratate.
O practică întâlnită la retailerii din România este promovarea produselor bio, care presupun condiții îmbunătățite pentru animale, evitând să menționeze faptul că restul produselor de origine animală provin din condiții de creștere inumane, fără spațiu, acces la lumină naturală, sau aer curat.
Bibliografie
End humanewashing | Farm forward. (n.d.). Farm Forward. https://www.farmforward.com/what-we-do/campaigns/end-humanewashing/
Hanneken, S. (2023, August 20). Attention Kind Shoppers: Help Stop Misleading Marketing. Animal Equality. https://animalequality.org/news/report-humane-washing/
Stan, F. (2024, February 5). Secretele cărnii de pui de la Lidl. De unde provine şi unde este ambalată, surpriză mare pentru românii care o cumpără. Romania TV. https://www.romaniatv.net/secretele-carnii-de-pui-de-la-lidl-de-unde-provine-si-unde-este-ambalata-surpriza-mare-pentru-romanii-care-o-cumpara_8105431.html
Study shows humanewashing is costing animals–and Consumers–Too much. We’ve got solutions! (2022, June 28). ASPCA. https://www.aspca.org/news/study-shows-humanewashing-costing-animals-and-consumers-too-much-weve-got-solutions
