Deoarece de-a lungul timpului ne-am confruntat cu unele întrebări și îngrijorări din partea susținătorilor activismului prin perspectivă exclusiv aboliționistă, venim cu răspunsuri la cele mai adresate dintre acestea, în speranța că vom clarifica motivația din spatele diverselor abordări pe care le avem în cadrul asociației F.R.E.E.
De ce pe lângă proiectele vegane, aveți și proiecte orientate către bunăstarea animalelor din ferme?
Considerând că aceste practici se desfășoară de o prea mare perioadă de timp, în contextul actual, nu este realist să putem scăpa de la moarte milioane de animale care suferă în ferme, circuri, delfinarii, șamd. De aceea, munca noastră se împarte în două abordări: proiecte aboliționiste care se adresează persoanelor deschise către veganism (Start22+, Vegan în România, Școala de Sustenabilitate) și proiecte ce țin de bunăstarea animalelor (animal welfare) ce au drept prin scop crearea de noi legi care să îmbunătățească viețile animalelor. Aceste acțiuni au impact asupra unui număr enorm de animale, având potențialul de a și reduce considerabil numărul de victime. De asemenea, metoda „welfaristă” deține avantajul de a se putea adresa unui număr mult mai mare de oameni, dar și măsurarea mult mai simplă a progresului. Schimbările mari se pot înfăptui mai rapid prin efortul mic al multor oameni, decât invers.
De aceea, proiectele România fără Cuști și Alternative la P.U.I. se adresează atât individului, cât și companiilor care pot face o schimbare iar, în cele din urmă, autorităților care pot genera schimbare prin legislație menită să reducă suferința animalelor. Așadar, prin acțiunile proiectelor noastre, ajutăm animalele indirect, contribuind la schimbarea mentalităților, a legislației și influențând alegerile consumatorilor, care de-a lungul anilor am observat că sunt tot mai deschiși și empatici cu astfel de cauze.
Găsiți aici mai multe detalii privind motivele pentru care desfășurăm eforturi într-o direcție de welfare: https://freeanimals.ro/etica-reformelor-pentru-bunastarea-animalelor
Comparația cu activitatea sanctuarelor
Deși susținem și nu contestăm importanța sanctuarelor pentru animalele care trăiesc în cadrul acestora, trebuie să precizăm faptul că singure, ele nu reprezintă o soluție sustenabilă pe termen lung, ci este nevoie de folosirea mai multor abordări diferite pentru a crea o schimbare sistematică. Doar în 2022, producția mondială de păsări este estimată să se ridice la “aproximativ 136 de milioane de tone metrice, față de aproximativ 115 milioane de tone metrice în 2016” (Shahbandeh, 2022). De asemenea, carnea de pasăre a devenit cel mai produs tip de carne la nivel mondial, depășind carnea de porc. În ultimele decenii, producția de pui la nivel mondial a crescut semnificativ, ajungând la “aproximativ 33 de miliarde de pui la nivel global de la aproape 11 miliarde în 1990” (Shahbandeh, 2022). În 2019, România a “sacrificat” aproape 300 de milioane păsări. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică (INS), în 2019, România a produs 672.312 tone metrice (MT) greutate în viu de carne de pasăre, din care 95% carne de pui (70% broiler și 25% găini) (Dobrescu, 2020).
Cu toate că veganismul și vegetarianismul devin din ce în ce mai populare, iar intențiile oamenilor de a-și reduce consumul la carne cresc, numerele au rămas relativ constante (Albert Schweitzer Foundation, n.d.). Informarea și conștientizarea consumatorilor referitor la practicile din industria zootehnică este esențială. De asemenea, aderarea la un stil de viață și alimentar care nu conține cruzime este important pentru a fi omorâte mai puține animale. Cu toate acestea, statistic este observabil că aceste eforturi nu sunt suficiente. De aceea, suferința acestor animale trebuie redusă și prin eforturi de a le îmbunătăți gradul de bunăstare. Aceste eforturi duc la scăderea atractivității sectorului zootehnic, la reducerea achiziționărilor abuzive de produse de origine animală, dar și la dezvoltarea empatiei și grijei pentru animalele din ferme.
Proiectele de bunăstare distrag oamenii de la adevărata problemă și îi încurajează să consume în continuare animale, cu conștiința împăcată.
Obiceiurile de consum ale oamenilor nu pot fi controlate. Foarte puține persoane rămân vegane și vegetariene. Peste 80% se întorc la carne în câțiva ani (Faunalytics, 2015). Legile produc cele mai semnificative schimbări dar, din păcate, nu ne putem aștepta prea curând la o interzicere a produselor de origine animală. De aceea, pentru a produce schimbări cu un impact real, trebuie să existe cooperare între ONG-uri și firme/autorități. Legile produc schimbări, atât în viața celor interesați de cauză, cât și în viața celor neinteresați de cauză. Legile pe care ne permitem să le propunem pentru animalele din ferme pot să producă doar mici schimbări graduale. Doar în acest fel ne putem bucura de sprijinul autorităților. Promovarea acestor legi nu se poate face decât printr-un evident interes public, fiind esențială identificarea unei mici probleme a cărei rezolvare să fie realizabilă într-un orizont scurt de timp.
Ceea ce noi publicăm atât pe rețelele noastre de socializare, cât și în locuri publice, reprezintă imaginile reale din ferme și abatoare (unele dintre acestea fiind considerate chiar grafice). Rolul pe care F.R.E.E. și l-a asumat este de a expune adevărurile acestor industrii explotatoare și de a oferi mai multe perspective pentru o schimbare. Cu toate că ne-am dori ca toți oamenii să devină vegani, nu putem să le impunem oamenilor ce alegeri să facă, doar să îi încurajăm, oferindu-le poze, studii și alternative. F.R.E.E oferă toate alternativele care contribuie la reducerea suferinței animalelor. Cu toate acestea, oamenii percep schimbarea diferit, iar noi nu putem face mai mult de atât.
După 6 ani de convins oameni că putem trăi fără a promova exploatarea animalelor, am observat un fapt încurajator din această perspectivă: nimeni, cu adevărat interesat de viețile animalelor din ferme, nu rămâne la consumul de produse de origine animală, indiferent de numărul proiectelor pentru bunăstare. Oricine cunoaște foarte bine că animalele nu pot fi decât ucise pentru hrană. Ba chiar mai mult, proiectele de bunăstare aduc oameni total indiferenți de viețile animalelor din ferme mai aproape de cauza aceasta, considerând mereu mult prea extrem un mesaj de renunțare la produsele de origine animală.
De ce nu ați lansat încă investigații în ferme și abatoare, cum fac organizații din alte țări?
Deși nu am realizat investigații în ferme, la Asociația F.R.E.E., informăm oamenii de realitățile din România, dar și din alte țări, și încurajăm societatea să devină conștientă de aceste atrocități pentru (1) a adopta un stil de viață vegan, (2) a reduce consumul de produse de origine animală ori (3) pentru a evita susținerea celor mai brutale practici de creștere. Conștientizarea este un pas important pentru asumare. Admirăm eforturile organizațiilor din alte țări, dar realitatea este că suntem una dintre foarte puținele organizații non-guvernamentale din România care depun eforturi pentru animalele din ferme.
Spre deosebire de cele din România, organizațiile din alte state au mult mai multă susținere, cooperare națională, și mai ales capacitate de acoperire a costurilor de răspundere legală. Trebuie asumat faptul că investigațiile acestea sunt ilegale și nu au mereu succes. O eventuală infiltrare a unei persoane înăuntrul unui abator ori ferme, contravine normelor legale în vigoare, ar atrage cel mai probabil, răspunderea civilă și/sau penală a persoanei respective, dar și a organizației în subsidiar. Cu toate că imaginile surprinse în abator și-ar atinge scopul și ar trage un semnal de alarmă asupra atrocităților comise în interior, respectivele activități nu încalcă normele legale în vigoare. Ca atare, un eventual litigiu împotriva persoanei infiltrate și a organizației ar avea din punct de vedere juridic, șanse foarte mari de reușită, iar noi am fi obligați la plata unor despăgubiri de care nu dispunem. Toate eforturile noastre sunt îndreptate în direcția bunăstării animalelor și a conștientizării la nivel de masă a procesului din abatoare si ferme, însă nu putem susține la acest moment litigii împotriva acestor coloși, și mai mult, să ne asumăm o eventuală răspundere penală a unei persoane ori a organizației, care ar duce în final la potențiala noastră dispariție.
Am avut la un moment dat posibilitatea de a colabora cu o organizație internațională pentru o astfel de investigație, însă la aflarea detaliilor de mai sus, dar și a dificultăților de infiltrare în ferme, reprezentanții aceștia au renunțat, nefiind dispuși să își asume aceste riscuri. De menționat că această organizație a făcut alte investigații în țări precum Spania și Italia. Putem înțelege că există așteptări de la F.R.E.E., însă actualmente suntem o organizație prea mică pentru a ne asuma un risc atât de mare, în condițiile în care nici investigatorii cu experiență din alte țări nu și-ar asuma un astfel de risc.
Într-adevăr, subvenționarea fermierilor nu salvează viețile animalelor, iar noi nu susținem ajutarea fermierilor, ci a animalelor, intențiile noastre fiind de a le scădea suferința în orice fel. Deoarece aceasta este o industrie de miliarde, nu poate fi abolită deocamdată, deoarece prea puțină lume își dorește acest lucru. Într-adevăr, susținerea noastră față de inițiativa cetățenească anti cruzime este un succes, tocmai pentru că a existat cooperare la nivel regional. La fel cum a fost și End the Cage Age în perioada 2018-2019 la care am contribuit cu mari eforturi, având în vedere că echipa era foarte restrânsă. Din păcate, ducem lipsă de astfel de cooperare la nivel național.
Care sunt dovezile că proiectele de welfare/bunăstare ajută animalele?
Baza abordării de bunăstare este, la fel ca în cea aboliționistă și reducționistă, reducerea numărului de victime, iar asta se face prin: (1) crearea de legi care se aplică tuturor, nu doar celor interesați de cauză, duce la eliminarea riscului de a ne baza doar pe alegerile individuale ale oamenilor (este mult mai dificil, după realizarea noilor standarde de creștere să ne întoarcem la vechile practici); (2) mobilizarea segmentului de populație care nu vede momentan veganismul decât ca pe o extremă, (3) salvarea unui număr mult mai mare de animale într-un timp mai scurt (prin descurajarea sectorului, creșterea prețurilor, scăderea consumului abuziv).
De ce nu ne concentrăm atenția mai mult pe promovarea proiectelor vegane?
Deși facem asta, considerăm că (1) nu ne aflăm în contextul cultural care să ne permită schimbări rapide prin această abordare. În acest sistem, momentan, exploatarea animalelor se întâmplă la grade foarte înalte de cruzime. Mai menționăm și un alt amănunt foarte important: (2) este mult prea simplă consumarea de alimente de origine animală (prin prețuri și disponibilitate). Problema este, în principal, structurală. (3) Deși avem mai multe idei și pentru inițierea altor proiecte vegane, din păcate, dorința de finanțare a acestora este aproape inexistentă.
Suntem un ONG mic, dar cu ambiții mari și avem încredere că putem schimba viețile animalelor exploatate în România. Proiectele noastre sunt active în baza unor granturi și colaborări internaționale. Dacă îți dorești să ne susții, o poți face printr-o donație sau alăturându-te echipei ca voluntar.
Surse:
Dobrescu, M. (2020, December 3). Romania: Challenging Prospects for Romania’s Poultry Industry. USDA Foreign Agricultural Service. https://www.fas.usda.gov/data/romania-challenging-prospects-romanias-poultry-industry
Faunalytics. (2015, July). Study of Current and Former Vegetarians and Vegans. Faunalytics.org. https://faunalytics.org/wp-content/uploads/2015/07/Faunalytics-Study-of-Current-and-Former-Vegetarians-and-Vegans-%E2%80%93-Qualitative-Findings1.pdf
Shahbandeh, M. (2022, January 21). Global number of chickens 1990–2020. Statista. https://www.statista.com/statistics/263962/number-of-chickens-worldwide-since-1990/