Introducere:
Cafeneaua s-a deschis oficial pe 7 decembrie 2024, după un model preluat de la Zoo Cafe Budapest, care a fost una dintre primele cafenele de acest tip din Europa Centrală și de Est. Privit din exterior, modelul de business este destul de simplu: în cafenea sunt expuse mai multe specii de animale, de la pisici, iepuri, porcușori de Guineea și păsări exotice, până la reptile sau mici mamifere exotice, precum șerpi, broaște țestoase sau tarantule.
Mulți părinți și adolescenți sunt atrași de această cafenea pentru că este distractiv, copiii sunt curioși să vadă animalele de aproape, iar locul oferă o experiență diferită față de o cafenea obișnuită.
Pe site-ul lor cei de la Zoo Cafe declară următoarele: “Cafeneaua noastră oferă un mediu primitor și plin de distracție atât pentru iubitorii de animale, cât și pentru pasionații de cafea.”
Însă noi privim dincolo de imaginile și declarațiile frumos ambalate de pe social media, pentru că lucrurile nu sunt niciodată doar ceea ce par, iar acum a venit momentul să vă împărtășim punctul nostru de vedere.
Vizita la cafenea:
Împreună cu colega mea, Iulia, am mers la Zoo Cafe pentru a descoperi ce se ascunde în spatele acestui concept care a stârnit atâta vâlvă.
Pe social media, entuziasmul atinsese cote maxime, un adevărat succes din punct de vedere al marketingului. Cozile erau constante, iar să găsești un loc liber părea aproape imposibil. După o perioadă de așteptare, pe 14 aprilie ne-am luat inima în dinți și le-am făcut o vizită, hotărâte să vedem cu ochii noștri despre ce este vorba.Când ne-am apropiat de cafenea, privirea ne-a fost atrasă de un geam mare, amplasat lateral, prin care se vedeau animăluțele ținute în acvarii. A fost un tablou care ne-a întristat instant. Ne-am privit și ne-am înțeles dintr-o clipă: asta nu este în regulă.
Scopul nostru a fost să intrăm și să analizăm tot ce se întâmplă în jur: cât de bine cunosc angajații aceste animale, mediul în care trăiesc, cât de des sunt mutate de la o masă la alta și, bineînțeles, cum se comportă oamenii cu ele. Totul pentru a putea transmite mai departe o părere cât mai obiectivă.
Cu inima strânsă ne-am așezat la o masă, iar în scurt timp a fost adus un gecko pe care l-am lăsat în pace, nu am vrut să îl stresăm în niciun fel, dar ce am observat însă, la o scurtă atingere, a fost că era foarte rece, și ne-am întrebat imediat dacă este în regulă ca atâtea persoane să-l țină în mână, noi având temperatura corpului ridicată, iar el fiind un animal cu sânge rece.
După un research amănunțit am aflat că animalele cu sânge rece, precum reptilele sau nevertebratele, sunt sensibile la variațiile de temperatură din mediul înconjurător. Manipularea prelungită în mâinile oamenilor, care au o temperatură corporală mult mai ridicată, poate provoca supraincălzirea acestora, generând stres semnificativ și afectând funcțiile lor fiziologice normale. Expunerea continuă la căldura corpului uman poate duce la deshidratare, slăbirea sistemului imunitar și creșterea vulnerabilității față de boli. Prin urmare, este esențial ca manipularea acestor animale să fie limitată în timp și să le fie asigurate pauze suficiente în spațiile lor special amenajate, pentru a le permite recuperarea și menținerea unui nivel optim de sănătate.
A fost interesant să vedem că singurele informații oferite de personal au fost numele acestuia și o rugăminte sumară: “să nu fie tras de coadă”. Deși în meniu există un set de 12 reguli de interacțiune cu animalele, acestea nu sunt menționate verbal de angajați și nici nu sunt amplasate vizibil pe mese, ceea ce le face ușor de trecut cu vederea. Mai grav, nu există nicio verificare din partea personalului privind respectarea acestor reguli pe durata interacțiunii.
Interacțiunea a durat aproximativ 20–25 de minute, după care acesta a fost dus imediat la o altă masă, fără a beneficia de un moment de retragere într-un spațiu liniștit.
După aceea ne-a fost adus un iepuraș care părea deja vizibil iritat. Încerca să muște și să sară de pe masă, semne clare de disconfort și stres, cel mai probabil cauzate de manipularea repetitivă și lipsa unei perioade de repaus între interacțiuni.
Locul iepurașilor era la etaj, aveau un fel de țarc improvizat unde erau ținuți. Însă, deși aveau spațiul lor, am observat cu stupoare că într-un alt caz, un iepuraș a fost ținut în brațe de un angajat pentru cel puțin 20 de minute „între ture”, în loc să fie lăsat să se odihnească.
Am încercat să aflăm detalii de la personal și am constatat că nu există un protocol prestabilit sau bine structurat privind rotația animalelor și pauzele necesare acestora: „atunci când vedem că sunt stresate sau obosite, le ducem înapoi în cuștile lor”, însă nu a fost menționat niciun criteriu clar de evaluare sau o durată standard a interacțiunii.
Deși ni s-a comunicat că animalele ar sta aproximativ 15–20 de minute la o masă, în realitate, unele au fost ținute chiar și 30 de minute fără pauză, fiind mutate imediat de la o masă la alta.
În încăperile cafenelei erau multe specii de animale, unele dintre ele având spațiu limitat pentru manifestarea comportamentelor naturale specifice speciei. De exemplu o șopârlă era amplasată direct pe o creangă decorativă, fără a avea un terariu propriu, protejat, care să-i asigure un microclimat stabil, umiditate și temperatură adecvată.
Ni s-a părut puțin exagerat volumul muzicii și toată forfota din interior. Nu este o cafenea obișnuită, ci un spațiu în care zeci de specii de animale trăiesc într-un mediu nenatural, fiind forțate să se adapteze la zgomot, spații înguste, oameni și tot ce le înconjoară.
După scurt timp, am plecat de la cafenea, hotărâte să facem mai mult research pentru a împărtăși cu voi informații verificate și impresiile noastre sincere.
Aspecte ce ridică semne de întrebare pentru bunăstarea animalelor
Bunăstarea animalelor reprezintă starea fizică și psihică a animalelor, influențată atât de interacțiunea cu oamenii (manipulare, îngrijire, respectarea comportamentului natural), cât și de condițiile de mediu în care acestea sunt ținute (spațiu adecvat, igienă, temperatură, lumină, îmbogățire ambientală).
Potrivit Organizației Mondiale pentru Sănătatea Animalelor (WOAH), bunăstarea animalelor înseamnă „starea fizică și mentală a unui animal în raport cu condițiile în care trăiește și moare”.
O bunăstare corespunzătoare presupune satisfacerea celor 5 libertăți fundamentale: absența foamei și a setei, a disconfortului, a durerii, posibilitatea exprimării comportamentului natural și lipsa fricii și a stresului.
Am vrut să punctăm care este definiția bunăstării animalelor, pentru a observa împreună dacă modul în care animalele sunt îngrijite și folosite în cafenea pentru divertismentul clienților încalcă cele mai elementare principii.
1. Muzica și expunerea constantă la zgomot
Numeroase studii arată că expunerea la zgomote puternice, în special în spații închise, reprezintă o sursă semnificativă de stres pentru animale, în special pentru speciile sensibile precum rozătoarele, iepurii sau reptilele. Acestea percep sunetele intense ca pe un factor amenințător constant, ceea ce le poate afecta comportamentul, starea de sănătate și funcțiile fiziologice.
Animalele din cafenea par expuse la acest nivel de zgomot pe întreaga durată a programului de funcționare, fără acces la un spațiu de retragere liniștit. Nu s-au observat zone delimitate acustic sau locuri special amenajate pentru odihnă și reducerea stimulilor. Cuștile sunt amplasate direct în spațiul de interacțiune cu publicul, fără protecție fonică vizibilă, ceea ce amplifică disconfortul acustic resimțit de animale și le reduce posibilitatea de a se adapta la mediu sau de a se refugia în perioadele de suprastimulare. Chiar și în cazul existenței unor măsuri de protecție fonică pasivă, acestea nu elimină complet zgomotul sau vibrațiile transmise – astfel, animalele continuă să fie afectate într-o măsură semnificativă. Situația este și mai problematică în contextul în care unele animale sunt scoase din cuști și ținute în afara acestora pentru perioade îndelungate, uneori chiar și o oră, în contact direct cu clienții și mediul sonor intens.
De asemenea, unele animale nu beneficiază de adăposturi închise sau protejate, ci sunt ținute în țarcuri deschise, în cazul rozătoarelor, sau pe elemente decorative expuse, precum o creangă de copac amplasată direct în spațiul cafenelei. Această expunere constantă, fără posibilitatea reală de retragere sau refugiu, sporește disconfortul animalelor și le face vulnerabile la stimuli externi, precum zgomotul, lumina puternică și manipularea frecventă de către vizitatori.
2. Procedura de interacțiune animal-client
Supravegherea în cadrul interacțiunii a fost minimă. Anumiți clienți au semnalat în comentariile de pe pagina ZooCafe lipsa personalului în momente-cheie, când animalele erau manipulate de copii sau expuse la comportamente nepotrivite. O vizitatoare a relatat în comentariile unei postări de la ZooCafe București pe platforma Instagram:
„Am fost. Mi-am crescut copiii cu drag de animale, avem casa plină. Ce mi s-a părut de neacceptat e că lăsați troglodiți de părinți cu copii mici, care-s mai mult preocupați de filmat copilul din toate unghiurile, și-i lasă să se poarte urât cu animalul. Copil de 3 ani fix lângă masa noastră. Le-am atras eu atenția părinților, pentru că nu era niciun angajat care să urmărească interacțiunea.”
Astfel de situații evidențiază o problemă majoră de gestionare a contactului dintre vizitatori și animale, mai ales în contextul în care nu există un control activ al comportamentului clienților și nici intervenții imediate din partea personalului. Un protocol clar de formare a personalului este esențial pentru asigurarea bunăstării animalelor. Dincolo de cunoașterea regulilor de interacțiune, angajații trebuie să fie instruiți să recunoască semnele de stres sau suferință ale animalelor și să intervină prompt și adecvat în astfel de situații. Lipsa unei astfel de pregătiri specializate poate duce la gestionarea inadecvată a momentelor critice și crește riscul de abuz involuntar asupra animalelor. În această situație, personalul pare să cunoască doar în linii generale speciile animalelor din ZooCafe, fără a avea o identificare precisă sau detaliată, menționând de exemplu doar „șopârlă” sau „gecko”.
3. Expunerea excesivă și semne de disconfort ale animalelor
Într-un comentariu public, ZooCafe afirmă că „niciun animal nu este supus unui stres exagerat”, ceea ce implică, indirect, că un anumit nivel de stres este totuși prezent și acceptat. Mai mult, în materialele video postate pe rețelele sociale, se pot observa situații precum o tarantulă trecută dintr-o mână în alta, ceea ce contravine recomandărilor generale privind manipularea acestui tip de animal, cunoscut pentru sensibilitatea crescută la vibrații, mișcări bruște și schimbări frecvente de mediu. Stresul, chiar și atunci când este „neexagerat”, rămâne stres, iar acumularea lui, în lipsa unor perioade clare de repaus și a unui cadru controlat, poate afecta pe termen lung sănătatea și comportamentul animalelor.
4. Lipsa unui protocol clar privind rotația și odihna animalelor
Deși se susține că există un astfel de protocol, în realitate timpul petrecut de animale la mesele clienților rămâne la aprecierea angajaților, care print-o metodă destul de neclară își dau seama dacă animalele sunt sau nu sunt stresate.
5. Inconsecvență în asumarea responsabilității pentru bunăstarea animalelor
Din perspectiva noastră, responsabilitatea pentru bunăstarea animalelor din cadrul ZooCafe revine în mod direct personalului și deținătorilor localului. Aceștia sunt cei care decid condițiile de mediu, durata interacțiunilor și nivelul de supraveghere, iar protejarea animalelor nu poate fi lăsată în seama vizitatorilor, mai ales în lipsa unor măsuri clare și constante de monitorizare.
Cu toate acestea, în comentariile publice de pe rețelele sociale, poziția ZooCafe București pare oscilantă. Într-un comentariu la o postare din 5 martie 2025, reprezentanții declară: „Dar fiecare animal este menajat din punct de vedere al stresului, într-adevăr, tarantulele se stresează mai rapid decât multe alte animale, de aceea le scoatem doar la cerere, și când acestea sunt sociabile.”
La o altă postare, din 10 aprilie 2025, ZooCafe răspunde: „Noi nu îi lăsăm (pe vizitatori să tragă animalele de coadă), fiecare vizitator primește un instructaj legat de cum să se comporte cu animăluțul. Dacă vedem că dânșii nu respectă ce li se spune, nu mai sunt serviți. S-ar putea să mai existe excepții, dar tot facem un efort foarte mare de a ranforsa respectul față de animăluțele noastre.”
Aceste declarații indică o asumare aparentă a responsabilității din partea personalului. Cu toate acestea, într-un alt comentariu, de această dată semnat de Rudi Hoffman (persoană care pare să administreze contul ZooCafe), apare o contradicție semnificativă: „Din moment ce intrați în incinta locației (potrivit IGPR), vă asumați regulamentul unde scrie foarte clar că nu suntem responsabili de interacțiunile cu animalele.”
Această poziție ridică o întrebare firească și esențială: cine este, de fapt, responsabil pentru siguranța și bunăstarea animalelor, dar și a vizitatorilor? Dacă se invocă responsabilitatea clienților în mod unilateral, în timp ce instruirea, supravegherea și controlul lipsește, atunci asumarea este, în fapt, incompletă.
O protecție reală a animalelor presupune standarde clare, personal instruit, aplicarea fermă a regulilor și transparență în asumarea răspunderii.
6. Mediu de viață nepotrivit
Dimensiunea și calitatea spațiului în care sunt ținute animalele reprezintă un element esențial pentru bunăstarea acestora. În cazul ZooCafe, unele dintre adăposturi ridică serioase semne de întrebare. Tarantula, de exemplu, este ținută într-o cutie foarte mică, cu spațiu limitat pentru mișcare sau comportamente specifice speciei.
5. Sănătate și siguranță publică
Interacțiunea directă și necontrolată dintre oameni și animale în spații precum ZOO café-urile poate genera riscuri importante pentru sănătatea publică, prin transmiterea de boli zoonotice, reacții alergice sau accidente (mușcături, zgârieturi). În plus, expunerea constantă a animalelor la un flux mare de vizitatori poate avea consecințe grave asupra sănătății lor fizice și psihice, contribuind la scăderea imunității și creșterea vulnerabilității la boli.
- Riscuri privind igiena și protecția consumatorilor
Animalele sunt adesea aduse direct pe mese și manipulate de clienți fără folosirea unor mănuși de protecție sau dezinfectare, în timp ce aceștia consumă băuturi. Această practică contravine normelor minime de igienă și siguranță sanitară recomandate în spațiile unde există interacțiune directă cu animale vii, punând astfel în pericol sănătatea atât a vizitatorilor, cât și a personalului.
- Riscuri și provocări în extinderea prin franciză
Extinderea cu francize a cafenelelor ZooCafe ridică întrebări suplimentare privind standardizarea condițiilor de bunăstare animală și supravegherea calității serviciilor oferite. Odată ce brandul se extinde rapid prin mai multe locații, riscul ca normele să fie aplicate inegal sau superficial crește semnificativ. Fără un control riguros și protocoale clare la nivel de rețea, există pericolul ca animalele să fie expuse unor condiții și tratamente diferite. Aceasta face cu atât mai importantă implementarea unor reguli stricte, pentru a asigura protecția și siguranța animalelor în toate locațiile francizate.
Deși mulți oameni sunt deschiși acestui tip de divertisment, există și numeroase voci critice care condamnă folosirea animalelor în acest scop, iar recenziile negative nu sunt deloc puține.
Menționăm că din punct de vedere legal, cafeneaua deține toate autorizațiile necesare, însă, din perspectiva eticii, faptul că animalele sunt aduse constant la mesele clienților ni se pare cel mai nepotrivit aspect. Această practică poate pune în pericol bunăstarea lor și ridică întrebări serioase despre modul în care sunt respectate nevoile lor specifice.
Le recomandăm atât clienților, cât și echipei Zoo Cafe, să reflecteze asupra impactului pe care acest tip de interacțiune îl are asupra animalelor. Ar fi ideal ca acestea să fie observate și admirate doar din afara spațiilor de servire, pentru a le asigura un mediu mai liniștit și condiții optime de bunăstare.
Orice ființă vie are dreptul să trăiască în mediul său natural, iar dacă acest lucru nu este posibil, măcar într-un spațiu cât mai apropiat de acesta. Este responsabilitatea noastră să le protejăm și să le respectăm.
Sperăm ca experiența noastră la Zoo Cafe, împreună cu argumentele prezentate aici, să fie un punct de plecare pentru discuții constructive despre adevărata însemnătate a bunăstării animalelor și să încurajăm alegeri conștiente, care prioritizează nevoile și respectul față de toate viețuitoarele.
Alexandra & Iulia- Freedom and Respect for Every Earthling
Bibliografie:
- Association of Zoos and Aquariums (AZA).
- Federația Veterinară Europeană (FVE).
- Griffin, J. F., Scott, L. W., & Bayne, K. (2010). Handling stress in exotic animals.
- Morgan, K. N., & Tromborg, C. T. (2007). Sources of stress in captivity.
- Stockley, V. R., Wilkinson, A., & Burman, O. H. P. How to Handle Your Dragon: Does Handling Duration Affect the Behaviour of Bearded Dragons? Heart rate response to gentle handling of frog and lizard.
- Warwick, C., Arena, P. C., Steedman, C., & Jessop, M. (2013). Health and welfare implications of pet trading in exotic animals.